Ziua 1: Bucuresti – Dobrogea –Harsova – Retur
Plecare din Bucuresti, B-dul Constantin Brancoveanu, sector 4 la ora 6:30, in directia Bucuresti – Dobrogea – Harsova – Retur
Obiectivele bisericesti vor fi : Manastirea Pesterea Sfantului Apostol Andrei, Manastirea Sfantul Teotim, Manastirea Sfintilor Romani, Manastirea Prodromita –Harsova .
Manastirea Pestera Sfantului Apostol Andrei – Primul loc care se viziteaza in manastire este pestera Sfantului Apostol Andrei, o biserica adevarata sapata in stanca, amplasata la baza unui mic munte impadurit. Pe peretii bisericii din pestera sunt multe icoane ce pot fi admirate la lumina candelelor si a lumanarilor. In locul altarului se afla acum o icoana mare a Sfantului Apostol Andrei la care se inchina toti credinciosii care vin aici la pestera.
Sfântul Apostol Andrei a fost la început ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul şi de la acesta a aflat de întruparea Mântuitorului Hristos. Căci Sfântul Proroc şi Înaintemergător Ioan L-a arătat pe Iisus, zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan, 1, 29). Misiunea de creştinare pe care a avut-o Sfântul Apostol a început după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime, atunci Sfinţii Apostoli au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduire. Conform tradiţiei Bisericii, acestui întâi chemat i-a căzut sortul să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea. Sfântul Apostol Andrei a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, căreia i s-a spus mai pe urmă „Crucea Sfântului Andrei”.
Sfântul Teotim
Sfântul Teotim s-a născut pe la jumătatea veacului al IV-lea în Dobrogea şi a vieţuit de tânăr în nevoinţă, rugăciune şi cercetarea Sfintelor Scripturi, dobândind şi o aleasă cultură clasică grecească în şcolile vremii. A urmat de tânăr calea vieţii monahale, probabil într-una dintre sihăstriile Casimcei dobrogene.
Pentru sfinţenia şi înţelepciunea sa a fost ales episcop al Tomisului, după trecerea la cele veşnice a Fericitului episcop Gherontie, care luase parte la Sinodul al II-lea Ecumenic (Constantinopol, 381).
Virtuţile şi înţelepciunea ierarhului Teotim l-au făcut cunoscut şi apreciat chiar şi de către barbarii huni, care îl numeau „zeul romanilor”. Cu toate că aceştia erau sălbatici din fire, el i-a atras cu blândeţea şi cu milostenia. Văzând acestea, unul dintre barbari, crezând că Sfântul Teotim este bogat, a vrut să-l răpească.
Mănăstirea Sfântul Teotim de lângă localitatea constănţeană Murfatlar isi sărbătoreste pe 20 aprilie, hramul. Mănăstirea este înfiinţată în urmă cu aproximativ doisprezece ani, pe locul unor foste aşezăminte monahale. Pe viitor se intenţionează ridicarea unei biserici mai mari, dat fiind numărul mare de credincioşi care vin din oraş să se roage pe dealul bisericuţelor de cretă.
Mănăstirea Sfintilor Romani situată la ieşirea din satul Galeşu, comuna Poarta Albă, a fost ridicată pe locul fostului lagăr Coasta Galeşu, un loc pustiit, în bătaia vânturilor dobrogene şi lipsit de orice sursă de apă.
Lucrările la Canalul Dunăre-Marea Neagră, începute pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej au adus schimbări şi asupra satului Galeşu şi i-au tulburat viaţa linştită de până atunci.
Vatra Galeşului era situată chiar pe acea vale mică, fapt care a condus la demolarea şi strămutarea caselor, satul despicându-se în două. O parte din locuitori s-au aşezat în Poarta Albă, alţii au plecat la Constanţa sau Megidia. Cei rămaşi şi-au întemeiat gospodării pe partea dreaptă a Canalului.
Ionuţ Druche, de la Departamentul Cultural-Educaţional al Arhiepiscopiei Tomisului, povesteşte că, pe locul unde odinioară, după cum spun sătenii, înfloreau bujorii roşii, în afara satului, în drumul spre Ovidiu a fost înfiinţat cumplitul lagăr Coasta Galeşu. Locul lagărului a rămas în memoria locală sub numele Plaiul Popilor, pentru că aici se aflau în detenţie cu deosebire clerici. Între cei care au trecut prin acest loc de chin se numără Părintele: Ilie Lăcătuşu, Asenie Boca, Adrian Făgeţeanu, Constantin Galeriu, Crăciun Oprea, Ioan Negruţiu şi mulţi alţii.
Mănastirea Prodromiţa – Hârşova, a luat fiinţă în anul 2012, la dorinţa părintelui ieromonah Teofan Mandache,cu binecuvântarea IPS Părinte TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului.Mănăstirea este situată într-o zonă pitorească a oraşului Hârşova, în apropierea Cetăţii Carsium, în zona numită „Canaraua de la Releu“, lângă rezervaţia naturală, înconjurată de o pădure de pini.
Piatra de temelie a fost pusă şi sfinţită în ziua de 12 iulie 2012, ziua prăznuirii icoanei Maicii Domnului Prodromiţa de la Muntele Athos, de către IPS TEODOSIE, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, alături de oficialităţi locale şi credincioşi localnici şi din ţară.Mănăstirea cuprinde în prezent un paraclis de vară, o stăreţie, un corp de chilii şi o trapeză în construcţie. Obştea mănăstirii este formată de cinci vieţuitori. Schitul are două hramuri – „Icoana Maicii Domnului de la Muntele Athos“ și hramul paraclisului „Botezul Domnului“
Plecare catre Bucuresti, sosire in functie de trafic si de conditiile meteo !
Prețul include:
– Transport autocar clasificat
– Preot/Ghid însoțitor
Prețul NU include:
– Cheltuieli personale
– Masa
Detalii și înscrieri:
– Telefon: 0723 151 119 – Niculina
– Telefon: 0736 655 845 – Mirela
